ZAMBESTE MAINE VA FI MAI RAU! SAU DACA NU MAINE POIMAINE SIGUR VA FI!

Saturday, November 13, 2010

Cate o data si 1 este egal cu 2

luam:
daca a=1; b=1.

a=b

a*a=a*b

a2=b2

a2 - b2 = a*b - b2

(a+b)*(a-b)= a*b - b2

(a+b)*(a-b)= b*(a – b)

a+b=b

a=b+b

1=2


Wednesday, May 11, 2005

Poze cu avioane si aeronave

www.fighter-planes.com/fp.gif

Wednesday, April 27, 2005

voluntariatul

Voluntariatul in tara noastra este mai mult o utopie decat o realitate deoarece o multime de ONG-uri cauta o serie de persoane pentru munca de voluntariat, dar prea putini pot accepta gandul ca ar fi bine sa mai faca ceva pe langa programul lor obisnuit.
Volutariatul este vazut ca o munca in folosul comunitatii ( munca patriotica-perioada lu' Ceasca ) care nu-si are rostul ca doar nu suntem pedepsiti sau fortati sa facem un bine, pentru orice serviciu asteptam sa fim platiti, ca doar ala de face muca voluntara ii prost ca nu are face cu timpul liber si mai ales pe "degeaba", aici insa apare comentariul voluntarului care asa cum ii "prost" in felul lui care spune ca prin voluntariat poti obtine multe satisfactii, chiar daca acestea nu sunt pe plan financiar.
Spre finalul acestei parti as dori sa precizez faptul ca si eu fac parte din randul celor "prosti"
de 3 ani am norocul de a efectua munca de voluntariat in cadrul Fundatiei HHC.
Daca aveti pareri opuse, sau identice cu ale mele ne intalnim la comentarii.

Aviz interesatilor de tuning!

http://www.4tuning.ro/

Friday, April 15, 2005

Poze faine




Cofeina bato norocu'

Cumparati dispozitive de blocare a masinilor de la mine!


Eu...

Thursday, April 14, 2005

Link-uri cu tehnologii de prelucrarea ale metalelor

  • Sandvik

  • Iscar

  • Coastaltool

  • EasyTools

  • Manek

  • Allmatech

  • Eison

  • Ebay

  • Maxtool

  • AmericanMachinist

  • Mstar

  • August-beck

  • Sgstool

  • Kernlasers
  • Tuesday, April 12, 2005

    Cursu de T.C.M.

    Meserie!!!=>Bratara de aur :)

    Diverse

    Referat2

    Tehnologii de prelucrare prin aschiere cu materiale mineralo - ceramice
    Sculele armate cu placute mineralo - ceramice sau metalo - ceramice nu au inca o raspandire ca sculele din carburi metalice. Introducerea in industrie a sculelor armate cu placute mineralo - ceramice si metalo - ceramice pentru cutitele de strung, freze, alezoare etc. este rentabila, deoarece aceste placute sunt mult mai ieftine decat carburile metalice. Uzura sau deteriorarea acestor placute nu ridica problema recuperarii lor, tocmai datorita faptului ca oxidul de Al nu este o materie scumpa pentru placutele mineralo - ceramice.
    Scule si tehnologii de strunjire
    Strunjirea otelurilor, fontelor si altor aliaje metalice are in prezent ponderea cea mai mare in raport cu alte prelucrari de frezare, gaurire, brosare etc. in constructia de masini.
    De exemplu placutele mineralo - ceramice din oxid de Al si cele metalo - ceramice realizate in Germania sub denumirea de SOK Widolux, in Rusia TM - 332 etc., sunt utilizate intr-un domeniu lar a vitezelor de aschiere. Astfel la strunjirea unor piese turnate din fonta cenusie nodulara, fonta maleabila si fonta dura cu placute SN56, SHT1 la operatii de degrosare si finisare s-a facut aschierea cu viteze cuprinse intre20 - 700 m/min in functie de duritatea materialului de prelucrat. de asemenea la strunjirea unor piese din oteluri de constructie, cementare, nitrurare, rapide etc. cu acelasi tip de placute s-a aschiat cu aceleasi viteze ca la fonte.
    Pentru materialele cu prelucrabilitate buna si un sistem tehnologic rigid, se recomanda ca vitezele de aschiere sa fie multiplicate cu 1,5 sau chiar cu 2. De asemenea, la materiale greu prelucrabile sau la un sistem nerigid suficient, vitezele de aschiere pot fi reduse cu 50%. Limita inferioara la fonta ( Fc25 ) este indicata la 50 m/min.
    Placutele pot fi prinse pe suportul cutitului la fel ca si placutele din carburi metalice prin lipire tare sau cu prinderemecanica. Placutele mineralo - ceramice si cele metalo - ceramice sunt notate codificat dupa normele ISO dupa forma geometrica, dimensiuni, parametri geometrici etc.
    De exemplu placutele:
    - patrate SNGN120804
    - triunghiulare TNGN160804
    - rombice ENGN130804, sau CNGN 160804
    - rotunde RNGN120804 etc.
    Functie de felul prelucrarii si tipul de placuta, se alege si regimul de aschiere in special avansul s si adancimea de aschiere. Pentru operatiile de degrosare, grosimea placutelor trebuie sa fie mai mare si poate ajunge pana la 8 mm. La finisare eforturile sunt mai mici, ca urmare pericolul de spargere este mai mic, de aceea grosimea lor se ia de circa 4,26 mm. Cand marimea fatetei de protectie este de 0,2 mm, avansul de aschiere trebuie sa fie mai mare de 0,25 mm/rot. Iar daca fateta este de 0,5 mm, avansurile se iau mai mici de 0,2 mm/rot. Pentru a asigura o buna rezistenta placutelor mineralo - ceramice, in cele mai multe cazuri unghiul de degajare este luat negativ, dar sunt folosite si placute cu unghiuri de degajare pozitive, in special la strunjirea de finisare a alezajelor mici. Forta de aschiere este influentata, dar in masura mai mica se de viteza de aschiere. Forta specifica de aschiere depinde de dimensiunile aschiei, ca urmare este necesar sa se determine grosimea ei, dupa care se gaseste puterea necesara deaschiere functie de avans, adancime, viteza si forta specifica de aschiere.
    Puterea se poate calcula cu relatia:
    P= ( t*s*v*K )/6120 [kW]
    unde:
    - t - adancimea de aschiere [mm]
    - s - avansul [mm/rot]
    - v - viteza de aschiere [mm/min]
    - K - forta specifica [kgf/mm*mm]
    Alegerea corespunzatoare a razei de la varful sculei r cat si a avansuluis este in functie de rugozitatea care trebuie realizata. De subliniat ca, pentru strunjirea de degrosare, prefinisare si finisare nu este necesara utilizarea lichidelor de racire si ungere, fapt ce prezinta un mare avantaj prin aceea ca procesul de aschiere poate fi urmarit, in special calitatea suprafetei prelucrate. De asemenea, aceasta duce si la micsorarea umiditatii in atelierele de prelucrare cu vapori de lichid de ungere si racire.
    Placutele mineralo - ceramice realizate de firma Widia le reprezinta variantele Widalox N si Widalox R care sunt larg utilizate pentru strunjirea diferitelor materiale in special a otelurilor si fontelor. Pentru utilizarea si exploatarea rationala si economica a cutitelor de strung armate cu placute metalo - ceramice, mineralo - ceramice si alte tipuri de asemenea materiale, strungurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    - stabilitate dinamica ridicata, cat si o rigiditate buna a sistemului tehnologic.
    - strungul sa aiba o putere suficienta, deoarece la regimurile de aschiere utilizate este nevoie de o putere mult mai mare in comparatie cu celelalte prelucrari.

    - schimbarea avansurilor de lucru sa se faca pe cat este posibil in mod continuu si sub sarcina, atunci cand scula este angajata in aschiere. Daca schimbarea avansurilor se face in trepte, trebuie facuta cu grija ca scula sa nu se loveasca, deoarece in acest caz se poate sparge. In caz de oprire a strungului sub sarcina, scula sa nu fie retrasa deoarece se distruge placuta.
    - sculele trebuie sa aiba o buna protectie impotriva aschiilor, iar evacuarea lor sa se faca in mod corespunzator.
    - inlocuirea sculelor sa se faca repede si comod pentru diferitele strunguri.
    - tinand seama de vitezele ridicate de aschiere cat si de avansurile maxime care pot fi realizate, se va analiza problema vitezelor de reactie ale opritorilor de la unele strunguri clasice, care nu mai corespund.
    - sculele sa fie bine centrate, iar piesele care trebuie sa fie prelucrate, sa fie echilibrate in mod corespunzator.

    Scule si tehnologii de frezare

    Placutele din materiale mineralo - ceramice si metalo - ceramice sunt utilizate la armarea frezelor frontale, frezelor disc etc. cu care se pot realiza viteze ridicate de aschiere la prelucrarea otelurilor si fontelor greu prelucrabile cat si a altor materiale. Fixarea placutelor la freze se face numai cu prindere mecanica, fapt ce permite schimbarea rapida a placutelor deteriorate. Sistemul de prindere si fixare are o importanta deosebita asupra durabilitatii sculei, tinand seama ca dintii frezei sunt supusi la lovituri succesive si puternice. Ca urmare, prinderea lor mecanica trebuie sa fie sigura si suficient de rigida. Corpul frezei pe care se fixeaza dintii din placute mineralo - ceramice sau metalo - ceramice trebuie sa aiba o rigiditate ridicata si o buna stabilitate la vibratii pentru a se putea asigura si o rugozitate corespunzatoare, dupa montarea lor in brosa masinii de frezat, bataia frontala si radiala nu trebuie sa depaseasca 0,02 - 0,025 mm. Pentru operatiile de finisare unde trebuie sa se o buna rugozitate ( 1,6 micrometri ), marimea bataii frontale si radiale se recomanda sa fie mai mica de 0,01 - 0,0015 mm, fapt ce impune utilizarea unor masini de frezat cu precizie mai ridicata.

    Este necesar ca ascutirea lor sa se faca in mod organizat intr-o ascutitoare centrala si cu regimuri de ascutire bine determinate. Rezultate bune s-au utilizat viteze de 10 - 14 m/s. In ambele cazuri, ascutirea trebuie facuta cu lichid de racire, care micsoreaza consumul de abraziv de 4 - 5 ori in comparatie cu ascutirea fara racire.

    Scule si tehnologii de gaurire si alezare

    Placutele mineralo - ceramice sau metalo - ceramice sunt mai putin utilizate la constructia burghielor,alezoarelor, adancitoarelor etc. din cauza fragilitatii lor. S-au realizat burghie late cu placute brazate, dar care s-au distrus rapid la varf, acolo unde viteza de aschiere este aproape zero si scula trebuie sa patrunda prin strivirea materialului. Rezultate bune s-au obtinut cu asemenea scule la largirea gaurilor in oteluri, fonte si in special la iesirea burghiului din material. S-au realizat si burghie tubulare cu dinti din placute mineralo - ceramice, dar eliminarea necorespunzatoare a aschiilor duce la distrugerea rapida a dintilor.

    Bune rezultate s-au obtinut cu alezoarele cu mai multi dinti la care trebuie foarte bine stabilit adaosul de prelucrare. Ascutirea lor se recomanda sa se faca cu discuri cu diamant sau cu nitrura cubica de bor cu granulatie 120 - 160 micrometri. Astfel se obtine precizia si rugozitatea impusa. Cele mai bune rezultate se obtin la alezarea cu un singur cutit, asa cum este in cazul prelucrarii pe strung sau pe masini de gaurit si alezat orizontal la care se poate prelucra cu viteze de aschiere de 400 - 800 m/min la alezarea otelurilor si fontelor. Pentru aliaje neferoase, viteza de alezare poate fi mai ridicata.

    Sunday, April 10, 2005

    Taiere cu laser

    Pentru mici informatii care cuprind si prelucrari u ajutorul laserului va recomand sa intrati pe link-ul kernlasers.com.














    Dintr-una mare se fac mai multe mici...









    Profitand de frig...

    What Does Cryogenic Processing Do?
    Cryogenic processing makes changes to the crystal structure of materials. The major results of these changes are to enhance the abrasion resistance and fatigue resistance of the materials.
    In general, the process seems to refine the crystal structure of metals and crystalline plastics. Although there has not been definitive research on the subject, the theory is that it crystal structures are not perfect. Some research shows that there are around 10 vacancies per cubic inch of metal in the crystal lattice. Also, some atoms are not ideally located in respect to their nearest neighbors. We believe that cryogenic processing makes the crystal more perfect and therefore stronger.
    We have some evidence from work that we did with Honeywell on thin film magnetic memory chips. They found that our process relieved stresses between the layers, increased conductivity, and also there was some evidence holes in these very thin films (on the order of several atoms thick) were gone after processing. This indicated a shifting of atoms in the crystal lattice. Another indication is that metal objects transmit sound or vibration differently after processing. We repeat that this is just theory and requires verification.
    In Ferrous metals, it converts retained austenite to martensite and promotes the precipitation of very fine carbides.
    It has been known for many years that cold will cause retained austenite to change to martensite. This can be verified through publications such as Machinery's Handbook, ASM's Metals Handbook and more. Even the best heat treating facility will leave somewhere between ten and twenty percent retained austenite in ferrous metals. Because austenite and martensite have different size crystal structures, there will be stresses built in to the crystal structure where the two co-exist. Cryogenic processing eliminates these stresses by converting most of the retained austenite to martensite. This also creates a possible problem. If there is a lot of retained austenite in a part, the part will grow due to the transformation. This is because the austenitic crystals are about 4% smaller than the martensitic crystals due to their different crystal structure.
    The process also promotes the precipitation of small carbide particles in tool steels and steels with proper alloying metals. A study in Rumania found the process increased the countable small carbides from 33,000 per mm3 to 80,000 per mm3. The fine carbides act as hard areas with a low coefficient of friction in the metal that greatly adds to the wear resistance of the metals. A Japanese study (Role of Eta-carbide Precipitations in the Wear Resistance Improvements of Fe-12Cr-MO-V-1.4C Tool Steel by Cryogenic Treatment; Meng, Tagashira, et al, 1993) concludes the precipitation of fine carbides has more influence on the wear resistance increase than does the removal of the retained austenite.
    Note that the hardness of a piece of metal becomes more even during the process. When multiple hardness readings are taken before and after the process, the standard deviation of those readings will drop a significant amount.
    The process relieves residual stresses in metals and plastics
    This has been borne out by several research projects as well as by practical use. We have customers who cryogenically treat metal before heat treat to reduce the distortion of the metal during heat treat. NASA is one of them. We processed components for the space shuttle's robotic arm for this reason. Gage makers have used cold temperatures to stabilize metals for years. Our work with Honeywell also showed the process relives stresses.
    Cryogenic Processing is not a substitute for heat-treating.
    Cryogenic processing will not in itself harden metal like quenching and tempering. It is not a substitute for heat-treating. It is an addition to heat-treating. Most alloys will not show much of a change in hardness due to cryogenic processing. The abrasion resistance of the metal and the fatigue resistance will be increased substantially.
    Cryogenic Processing is not a coating. It affects the entire volume of the material. It works synergistically with coatings.
    You cannot wear cryogenic processing off a part. It is there for the life of the part unless that part is subjected to such temperatures that it is brought up to the austenization temperatures. Unlike coated tools, a cryogenically treated tool can be sharpened, dressed, or modified. The change brought about by cryogenic processing is permanent.
    The process works synergistically with most coatings. This is because coatings generally work by decreasing the coefficient of friction and by preventing metals from galling. Coatings start to fail when the metal underneath them fails. It is not unusual to find wear particles with coating on one side and base metal on the other. The coating did not fail; the base metal under it failed. Cryogenic processing keeps the metal under the coating from failing while the coating protects the metal.
    What Can Cryogenic Processing be Used On?
    Cryogenic Processing has a great effect on High Speed Steel cutting tools. The normal result is that the tools will last considerably longer, typically 2 to 3 times longer.
    Carbide
    Carbide cutting tools generally see a two to three times increase in life.
    Works on coated and uncoated tools.
    Works on solid, indexable, and brazed.
    Drills
    Taps
    Lathe Tools
    Shaper Bits
    Cut Off Tools
    Hobs
    Saw Blades
    Punches
    Dies
    Shear Blades
    Slitting Knives
    Steel Rule Dies
    Skiving Blades
    Chain saws
    Broaches
    Milling Tools
    Router Bits
    Almost Any Cutting Tool

    We can cut your consumable tooling costs in half.

    Both carbide and high speed steel cutting tools show significant life increases. Cryogenic processing is an excellent method of stretching the perishable tooling budget of large or small companies. Typical inserts cost $2.00 to treat.

    The pictures at the right show carbide inserts that were on the same milling cutter. Notice the difference in the wear. This is a very rugged test because the treated insert had to take up the slack as the untreated one wore out.

    Cryogenics and Coatings
    Cryogenic Processing works synergistically with coatings such as Titanium Nitriding (TiN). Coatings act to reduce the coefficient of friction between the tool and the metal being cut. They also act a s a barrier so the cutting tool does not weld itself to the part. Coatings typically do not fail by wearing off. The material under the coating fails due to repeated stress. Cryogenic processing acts to delay the failure of the material under the coating and therefore protects the coating.

    The use of cryogenic processing on high speed steel tooling is well known. High speed steel taps and end mills, drills, reamers, shaper bits, and broaches all respond to cryogenics. Typically, broaches will broach 3 times as many parts before sharpening is necessary. When sharpened, only 1/2 the amount of metal needs to be removed to achieve a sharp edge. This greatly increases the total number of pieces that a broach can cut in its lifetime.

    Utilizarile cutitelor de strung

















    Freze























    Referat1

    Materiale mineralo-ceramice
    Paralel cu dezvoltarea aliajelor dure din carburi metalice si compusi metalici, s-a dezvoltat si ramura materialelor dure mineralo-ceramice care sunt mult mai ieftine decat carburile metalice, fapt pentru care prezinta un interes deosebit, in special pentru constructia de scule aschietoare, cum sunt: cutitele, frezele, discurile abrazive etc., cat si pentru constructia anumitor piese necesare industriei. Problema prezinta interes si prin faptul ca aceste materiale dure, nemetalice: diamant, n.c.b., corindonul, carborundul, cuartul, oxidul de Al aglomerat, carbura de bor aglomerata etc. pot inlocui in constructia de scule, cat si in alte domenii, materialele dure metalice sau, in alte cazuri, pot fi combinate cu ele.
    Mod de obtinere
    Din oxidul de Al si alte tipuri de oxizi, se obtin placute mineralo-ceramice si scule care permit sa se aschieze materialele cu viteze de 500-1200 m/min. si chiar mai mari. Aceste placute se obtin din pulbere de oxid de Al cu o granulatie foarte fina functie de marca placutei care a evoluat in timp, fapt ce a adus la imbunatatirea proprietatilor fizico-mecanice ale placutelor ceramice. Aceasta pulbere de oxid de Al se amesteca foarte bine si omogen cu un liant ca: ulei oleic, celuloza, metale, etc. Acest amestec este presat in matrite de diferite forme, la rece sau la cald, in functie de aglomeratul de oxid de Al, la un timp optim de 2-10 minute, in functie de marimea piesei. De mentionat ca timpul de sinterizare are o mare influenta asupra caracteristicilor pieselor. Dupa sinterizare produsele obtinute sunt rectificate, rodate sau lepuite si apoi sortate. Dar cele mai bune rezultate au inceput sa fie obtinute in constructia de scule aschietoare cu materiale mineralo-ceramice obtinute din amestecarea oxidului de Al, cu oxidul de zirconiu, cu carbura de titan sau alte compozitii chimice.
    Sunt si alte tipuri de placute metalo-ceramice care sunt de fapt placute din carburi metalice acoperite cu un strat de 0,4-0,5 mm de oxid de Al. Acoperire se face in vid cu flux de electroni si confera acestora o crestere a rezistentei la uzura.
    Clasificare si proprietati
    Materialele mineralo-ceramice pot fi:
    -naturale: diamantul natural, cuartul cristalin, caroxul, etc.
    -artificiale: diamantul sintetic, n.c.b., corindonul, etc.
    Materialele ceramice obtinute in general pe baza de oxid de Al pot fi grupate astfel:
    -materiale dure obtinute numai din oxid de Al.
    -materiale dure obtinute din amestec de oxid de Al si alti oxizi.
    -materiale dure obtinute din amestecul de oxid de Al cu carburi metalice sau carburi metalice acoperite cu oxidul de Al.
    Gama materialelor dure obtinute din oxidul de Al este foarte variata, functie de puritatea oxidului, granulatie presare, sinterizare sau presinterizare, de care depind si proprietatile lor.
    O mare importanta o are rezistenta la incovoiere, care este mult mai mica, circa 45-50% in comparatie cu cea a carburilor metalice, fiind cunoscut ca si acestea au rezistenta la incovoiere cu circa 50-60% mai mica decat a otelurilor. Aceasta face ca placutele mineralo-ceramice sa fie foarte fragile, sa se sparga foarte usor si sa nu reziste la socuri. Placutele mineralo-ceramice isi pastreaza rezistenta la incovoiere pana la temperaturi de circa 1000 gr.C fata de carburile metalice unde aceasta scade. Iar duritatea este mai mare ca la carburile de wolfram. Aceasta proprietate permite sa se ajunga la viteze de aschiere de 1000-1200 m/min sau, in unele cazuri pana la 2000 m/min, la strunjirea otelurilor. Placutele mineralo-ceramice au si o mare stabilitate la socurile termice. Astfel s-au realizat placute care rezista la circa 400-500 de incalziri si raciri bruste in apa sau ulei la 0 gr.C fara sa se fisureze, fapt ce conduce la crestereadurabilitatii taisului sculei armate cu asemenea materiale, tinand seama ca si conductibilitatea lor termica este mai redusa decat a metalelor sau carburilor metalice. De remarcat ca la diferite sorturi de placute, duritatea nu se modifica, ci ramane practic aceeasi pana la temp de circa 1100-1250 gr.C, fapt ce da placutelor o rezistenta ridicata la uzura, atunci cand creste temperatura in procesul de aschiere. De asemenea aceste placute au o rezistenta ridicata la compresiune, ca urmare, nu sunt sparte usor. Proprietatile acestor placute depind in mare masura si de marimea optima pe care trebuie sa o aiba granulele. Astfel s-a determinat ca o granulatie mai mica de 1 micronmetru influenteaza negativ rezistenta la incovoiere, compresiune, etc. O atentie deosebita trebuie acordata si duratei de presinterizare si sinterizare in special.
    Domenii de utilizare
    Materialele dure si refractare mineralo-ceramice si metalo-ceramice care au la baz oxidul de Al sunt tot mai larg utilizate atat in constructia sculelor aschietoare, cat si in alte ramuri industriale, ca materiale refractare, anticorosive, rezistente la uzura si cu stabilitate termica etc.
    In constructia de scule, placutele mineralo-ceramice au inceput sa dea rezultate deosebite la strunjirea si frezarea diferitelor materiale cu viteze de aschiere de mari. Desi rezistenta lor la incovoiere este inca mica si sunt destul de fragile, se pot aschia diferite sorturi de fonte si oteluri cu duritate ridicata. Materialele metalo-ceramice si mineralo-ceramice au un domeniu larg de utilizare si trebuie sa fie cat mai mult raspandite in industria noastra, tinand seama ca sunt mult mai ieftine decat carburile metalice, mai cu seama pentru sculele aschietoare.
    Materialele mineralo-ceramice si metalo-ceramice pentru aschierea metalelor sunt cunoscute sub diferite denumiri ca: Midalox, SPK, SN56, SNT1, MN285, etc., in functie de firma si tara care le produc.